Din octombrie 2020, Codul Muncii primește o serie de modificări

Începând din octombrie 2020, Codul Muncii primește o serie de modificări privind concilierea, cercetarea disciplinară sau externalizarea anumitor servicii.

Concilierea – soluționare amiabilă, în afara instanței, a conflictelor de muncă

Legea nr. 213/2020 introduce în Codul muncii noi prevederi ce țin de concilierea conflictelor de muncă. Concret, din 3 octombrie 2020, salariații sau angajatorii vor putea alege concilierea ca și opțiune pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă. Procedura este opțională, motiv pentru care instanța de judecată rămâne în continuare o alternativă pentru rezolvarea cazurilor conflictuale.

Noua lege impune modificarea regulamentului intern al firmelor. De acum, regulamentele trebuie să cuprindă „procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților.”

Conform Codului muncii, regulamentul intern cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:

  • reguli privind protecția, igiena și securitatea în muncă în cadrul unității;
  • reguli privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
  • drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților;
  • procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților (introdusă din 3 octombrie 2020);
  • reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
  • abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile;
  • reguli referitoare la procedura disciplinară;
  • modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
  • criteriile și procedurile de evaluare profesională a salariaților.

Codul muncii stabilește cine poate să facă cercetarea disciplinară

Potrivit informațiilor din Codul Muncii, abaterea disciplinară este o acțiune a angajatului în legătură cu locul de muncă prin care acesta încalcă normele legale, contractul individual de muncă, regulamentul intern, ordinele și dispozițiile legale ale superiorilor sau contractul colectiv de lucru.

În cadrul aceleiași legi prin care a fost introdusă concilierea ca și metodă de soluționare a conflictelor (Legea nr. 213/2020) au fost stabilite persoanele care se pot ocupa de cercetarea disciplinară a angajaților în numele angajatorului, dar și de persoanele care pot reprezenta angajatul în situațiile de cercetare disciplinară.

Conform noilor reglementări, „Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/îl va împuternici în acest sens”. Mai exact, angajatorul va avea 3 opțiuni din care va trebui să aleagă una singură, fără a putea cumula două dintre variante:

  • o persoană desemnată din cadrul companiei sau organizației (mediul intern);
  • o comisie (mediul intern);
  • un consultant extern: avocat, expert în legislația muncii sau mediator specializat în legislația muncii (mediul extern).

În cazul angajatului cercetat disciplinar, dacă până acum putea alege să fie reprezentat de către un avocat sau un membru de sindicat, mai nou, poate apela opțional și la serviciile unui expert în legislația muncii sau mediator specializat în legislația muncii.

Firmele pot externaliza serviciile de resurse umane și salarizare

De acum, serviciile de HR și salarizare ale firmelor pot fi externalizate și coordonate de către un expert în legislația muncii. Concret, un angajat poate să devină un expert în legislația muncii și să colaboreze cu partenerul extern care se va ocupa de serviciile de personal.

Pentru a deveni expert în legislația muncii, este nevoie ca angajatul să participe la un curs de formare de minimum 180 de ore, împărțite în 60 de ore de pregătire teoretică și 120 de ore de pregătire practică, distribuite pe o perioadă de minimum 2 luni. Pentru a se înscrie la un curs de expert în legislația muncii, un cursant trebuie să aibă:

  • Studii superioare în drept, administrație publică/științe administrative cu diplomă de licență sau echivalent;
  • Pentru absolvenții de studii superioare în alt domeniu decât drept sau administrație publică/științe administrative absolvite cu diplomă de licență sau echivalent este obligatorie o experiență de minimum trei ani în domeniul resurselor umane/relațiilor de muncă/evidența muncii.

Specializarea de expert în legislația muncii oferă angajatului acces și la specializările de consultant în resurse umane și specialist în relații de muncă.

Leave a Reply